Greenways Drumul verde

,,Drumul Mostenirii Maramuresene”

,,DRUMUL MOŞTENIRII MARAMUREŞENE” - marcă înregistrată – este primul traseu de tip drum verde din judeţ ce aşteaptă să fie parcurs de ciclişti, fotografi, iubitorii de drumeţii interesaţi să exploreze activităţi recreative şi educative în aer liber.

Drumul verde conectează:

• 2 situri Natura 2000: Igniş şi Gutâi-Creasta Cocoşului;
• 7 arii protejate: Rezervaţia Creasta Cocoşului, Pădurea Crăiască, Lacul Morărenilor, Tăurile de la Hoteni, Turbăria Iezerul Mare, Cheile Tătarului; Mlaştina Poiana Brazilor;
• 7 sate reprezentative pentru cultura maramureșeană din Munții Gutâi și Valea Râului Mara: Ocna Şugatag, Budeşti, Breb, Hoteni, Hărniceşti, Deseşti şi Mara.

Lungimea traseului: 88 km, din care  53,7 % drumuri forestiere, 9,3 % drumuri de ţară  şi  37 % drumuri asfaltate.

Conexiuni cu oraşele apropiate: Baia Mare, la 45 km pe drumul naţional DN 18 Sighetu Marmaţiei, la 15 km pe drumul judeţean DJ 184

Optiuni pentru folosirea transportului public: autobuze si microbuze din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei.

Drumurile verzi

• sunt trasee multifuncţionale pentru utilizatorii mijloacelor de transport nemotorizate, ce conectează comunităţi, iniţiative locale, zone cu valori naturale şi culturale promovând astfel un mediu curat şi un stil de viaţă sănătos;
• asigură cadrul pentru iniţiative comunitare şi proiecte de conservare a naturii, a protejării moştenirii culturale si a unui turism durabil;
• se adresează nevoilor localnicilor şi vizitatorilor şi asigură o contribuţie pozitivă economiei locale.

Obiective turistice

Sapte arii protejate:

Rezervaţia Creasta Cocosului

Monument al naturii, Creasta Cocoşului reprezintă una dintre cele mai spectaculoase formaţiuni andezitice, porţiune dintr-un crater vulcanic ce a erupt cu 9 milioane de ani în urmă. Formaţiunea de stâncă, Creasta Cocoşului, care dă numele rezervaţiei, are o formă ascuţită, crenelată, de circa 200 m. lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m. Zona de stâncărie este îmbrăţişată de tufărişuri de ienupăr şi afin şi pădure de făget cu rol de protecţie. Rezervaţia şi zona tampon a acesteia (declarată Sit Natura 2000) reprezintă habitat pentru râs şi specii de răpitoare de interes european: acvila de munte şi acvila ţipătoare mică. Alături de acestea, mai trăiesc şi alte specii cuibăritoare importante din punct de vedere al biodiversităţii: cristelul de câmp, sfrânciocul roşiatic şi buha.

Accesare: pe drumul verde dinspre Mara pe Valea Hopsia – marcaj cruce albastră; dinspre Breb – marcaj cruce roşie.

 Rezervaţia Naturală Lacul Morărenilor

 Localizată sub Creasta Cocoşului la altitudinea de 882 m, rezervatia se întinde pe o suprafaţă de 20 ha. Lacul aflat la început de formare a sfagnetelor este un habitat rar în România, conservat în conditii aproape naturale. Zona limitrofă lacului este formată de o asociaţie vegetală complexă, specifică intersecţiilor de habitate – câmpie, deal, munte – cu arin negru, arin alb şi arin de munte. Plantele de zonă umedă ca otrăţelul de baltă, roua cerului (carnivore), trifoiul de baltă, vuietoarea, muşchi, şi-au găsit aici condiţii propice dezvoltării.

Accesare: pe drumul verde dinspre Breb sau dinspre Creasta Cocoşului, marcaj cruce roşie

Tăurile de la Hoteni

Complex natural format dintr-o mlaştină oligotrofă şi 3 lacuri eutrofe cu floră şi faună specifică de importanţă ştiinţifică. Stratul de turbă ce pluteşte pe apa adâncă de 4 m reprezintă un mediu de viaţă perfect pentru plantele carnivore, specii relicte din era glaciară. Alte două lacuri cu formă alungită, amplasate în acelaşi areal sunt vestite pentru prezenţa a peste 150 de specii de alge ce dau culoarea specifică a luciului de apă, a cărei vegetaţie luxuriantă ascunde varietăţi de peşti şi broaşte ţestoase de apă dulce, unice pentru această regiune.

Accesare: pe drumul verde, din Hoteni, marcaj cruce roşie

Rezervaţia Pădurea Crăiască

Pădurea Crăiască – rezervaţie forestieră şi peisagistică de 44 ha. cuprinzând exemplare de goruni seculari şi larice cu vârste venerabile, cuprinse între 100 – 140 ani. Declarată rezervaţie de seminţe, pădurea seculară păstrează specii endemice ca: frate şi soră (Melampyrum bihariense) şi puşca dracului (Phyteuma tetramerum), iar populaţia de păsări într-o densitate neobişnuită – atrage ca un magnet iubitorii de birdwatching.

Accesare: pe drumul verde, din Ocna Sugatag

Rezervaţia Cheile Tătarului

Cheile Tătarului au o geneză unică în ţară, sunt săpate de apele înspumate a Văii Brazilor ce se prăbuşesc peste praguri stâncoase din roci vulcanice andezitice. Molidişul primar aşezat pe stâncile abrupte ascunde o specie foarte rară de muşchi luminescent Schistostega pennata. Din cauza luminii insuficiente abruptul stâncos e tapiţat de licheni de o culoare galben-aurie, rar întâlniţi în altă parte şi reprezintă locul de cuibărit perfect pentru mierla de piatră şi vânturelul roşuspecii de păsări vulnerabile regăsite în puţine locuri din România.

Accesare: pe drumul verde, din Mara, marcaj cruce roşie

Rezervaţia Mlaştina Poiana Brazilor

Rezervaţia naturală are suprafaţă de 3,00 ha. Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară, craterială de pe cursul superior al Văii Brazilor. Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a fost descoperită în 1932 şi interpretată ca o staţiune relictă.

Accesare: pe drumul verde, din Mara, marcaj cruce roşie

Rezervaţia Turbăria Iezerul Mare

Monument al naturii, Turbăria Iezerul Mare este una dintre cele mai bine conservate mlaştini oligotrofe din judeţul Maramureş, care se află pe platoul Munţilor Igniş la altitudinea de 1014 m.  Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată prin: afin vânăt, răchiţele, roua cerului, vuietoare, bumbăcăriţa, ruginare, iarbă albastră, rogoz, merişor şi curechi de munte.

Accesare: pe poteca marcată din Deseşti,  marcaj triunghi roşu